25 de exemple in care Linux exceleaza

Tehnologiile open source au influentat atat de mult peisajul economiei si al tehnologiei actuale, incat este greu sa alegem cateva dintre cele mai importante inovatii. Iata, totusi, 25 de situatii in care aportul Linux si al tehnologiilor open source a fost si ramane decisiv.
Industria globala
1. Tranzactionarea in timp real – facem tranzactii financiare simultane si ne-am obisnuit cu posibilitatea de a transfera bani, ca si cum ar fi un lucru firesc. Dar toate acestea nu ar fi posibile fara functionalitatea in timp real a kernel-ului Linux, care gestioneaza mai mult de 50% din tranzactiile financiare ale lumii si sprijina bancile comerciale Fortune 500 in procentaj de 100%!
2. Economia tehnologica globala – Linux si alte proiecte open source construite pe langa acesta au condus la o standardizare a tehnologiei informatiei, permitand o mai mare interoperabilitate in intreaga lume a mediului de afaceri. Printr-un „limbaj de IT comun” serviciile si software-ul sunt astazi mai performante si capabile sa creasca si sa evolueze in limitele geografice traditionale, favorizand o piata tehnologica cu adevarat globala.
3. Infrastructura agentiilor guvernamentale – Condus de principii precum eficienta preturilor, inovatia si scalabilitatea primului sistem Linux si apoi open source in general, agentiile guvernamentale au o bogata istorie in utilizarea tehnologiilor open source si acum tind sa devina modele de eficienta in ceea ce priveste exploatarea acestor sisteme. Recent, al doilea plan national de actiune (pdf) al guvernului federal a subliniat importanta utilizarii tehnologiilor open source si necesitatea autoritatilor de a sustine comunitatile open source care contribuie in mod esential la inovatia tehnologica si la reducerea costurilor.
4. Orasele conectate – Conectarea informatiilor legate de aspectele critice ale unui oras, de la capacele de vizitare si semafoare pana la serviciile de urgenta si alertele meteorologice severe, presupune un volum impresionant de date procesate. Este Linux, nu un sistem de operare proprietar, care ofera aceasta scalabilitate vasta. Linux ofera, de asemenea, posibilitatea de a abstractiona diferitele straturi de date procesate pentru a gestiona administrarea unei implementari de asemenea anvergura.
5. Controlul traficului aerian – FAA (Federal Aviation Administration), punct de referinta in ceea ce priveste aviatia din America de Nord, supravegheaza aproape 24.000 de zboruri pe zi … si totul se bazeaza pe scalabilitatea si securitatea furnizate de Linux.
Zona enterprise
1. Supercomputere – Sarcini computationale extreme, de la modelarea meteorologica la explorarea petrolului si a gazelor, necesita computere specializate pentru a face fata acestor simulari extreme, dand nastere la supercomputerul modern. Totusi, supercomputerul, asa cum exista in prezent, ar arata mult diferit fara Linux –este suficient sa ne uitam TOP10 din TOP500 (care urmareste cele mai performante supercomputere): toate utilizeaza o forma de distributie Linux.
2. Cloud computing–sistemele distribuite de cloud computing, in cazul in care resursele de calcul nu sunt premise sau chiar detinute de o anumita organizatie, pur si simplu nu ar fi posibil asa cum o stim astazi fara Linux si open source. Scalabilitatea si flexibilitatea sistemului Linux permit multe dintre aceste implementari masive sa functioneze, in timp ce barierele reduse semnificativ de costuri ale Linux le fac mai fezabile din punct de vedere financiar.
3. Servicii la cerere–In stransa legatura cu cloud computing este conceptul de servicii la cerere. Daca un dezvoltator are nevoie de un VM sau daca IT Ops trebuie sa provizioneze un server, se asteapta sa faca acest lucru rapid si fara batai de cap; scalabilitatea sistemului Linux permite aceasta provizionare rapida, la fel ca si licentiere cu costurineprohibitive.
4. DevOps – DevOps a existat de mai multi ani in lexiconul IT, oferind o delimitare mai buna (si o relatie de lucru) intre dezvoltatorii si operatorii de operatiuni IT. Datorita sistemelor Linux si a comunitatii extinsea open source-ului, aceasta metodologie devine mai clara si mai usor de implementat aproape zilnic, deoarece permite inovatii bazate pesistemul de operare, cum ar fi containerele Linux, cu ajutorul carora echipele de lucru se pot concentra asupra rolurilor specifice si limitelor de aplicare.
5. Computerele hibride–In prezent, organizatiile nu mai trebuie sa aleaga intre cloud sau fizic (on-premises); in schimb, pot utiliza o combinatie de tehnologii care sa raspunda cel mai bine nevoilor existente in infrastructura. Fara Linux, din nou, baza stabila si scalabila pentru aceste mixuri de servicii, calculul hibrid pur si simplu nu ar fi posibil asa cum stim astazi – intreprinderile ar trebui probabil sa aleaga intre on-premise sau host, cu spectrul de a ramane blocati in alegerea pe care au facut-o.
Noul val IT
1. IoT –Dezvoltarea preocuparilor din IoT (Internet of Things), notiunea de retea de dispozitive, mari si mici, care pot “vorbi” una cu cealalta pentrua eficientiza operatiunile curente, probabil ca nu ar fi luat aceeasi turnura fara Linux. Sistemele de operare bazate pe Linux, o fractiune din marimea sistemelor de operare mai conventionale, alimenteaza lumea IoT, facand implementarile enterprise scalabile si rentabile. Fara Linux, IoT probabil, ar fi pur si simplu prea epuizant din punct de vedere financiar sau ar inseamna blocarea la un singur set de furnizori.
2. Containerele Linux – daca numele nu spune totul, containerele Linux, o metoda de ambalare si izolare a unei aplicatii care are doar dependentele sale, sunt o tehnologie construita din piesele-cheie ale kernel-ului Linux. In timp ce alte tehnologii similare au existat in trecut, natura deschisa a containerelor Linux, combinata cu inovatia alimentata de comunitate, a permis ca un ecosistem sa explodeze aproape peste noapte, furnizand companiilor un imbold serios in ceea ce priveste modul de construire, implementare si gestionare a aplicatiilor.
3. OpenStack – Oferind o platforma cheie pentru cloud computing privat si hibrid, cadrul cloud OpenStack cel mai probabil nu ar exista sau cel putin ar fi incredibil de diferit, fara Linux. Scalabilitatea si flexibilitatea sistemului Linux permit OpenStack sa aiba un succes atat de mare,oferind companiilor avantajul clound-ului privat si evitand in acelasi timp eventualele blocaje.
4. Totul definit prin software – De la retea pana la la stocare, software-ul este folosit pentru a rezolva complexitatea traditionala a unei organizatii, ajungandu-se practic la situatia in care aproape totul este “definit de software”. Linux constituie piatra de temelie, oferind – inca o data – o platforma flexibila, deschisa,asa incat aceasta abstractizare sa se realize cu usurinta, fara blocaje.
5. Analiticele big data –“Big data”defineste termenul generic pentru muntii de informatii generate de companii. Aceste date trebuie sortate, inventariate si analizate. Instrumentele de analiza, dintre care multe sunt open source, care proceseaza aceste date de dimensiuni mari, necesita o platforma puternica, scalabila, o arhitectura care nu ar putea existe daca nu ar fi Linux.
Re-imaginandu-ne caseta “bej”
1. Hardware “de consum” – Hardware-ul comodizat, si anume chip-ul x86 (linia de baza pentru tot ce inseamna computing astazi), probabil ca s-ar fi straduit sa apara la fel de puternic si fara Linux ca sistem de operare de baza. Linux, insa, a furnizat un sistem de operare standard pentru chipset-urile x86, asigurand o baza previzibila catre carecompaniile au putut migra de la stivele de hardware personalizate.
2. Noi abordari hardware – La fel ca si cresterea x86, Linux a venit cu noi abordari hardware cum ar fi ARM, un procesor extrem de eficient din punct de vedere energetic. Fara Linux, si platforma sastandardizata pentru aceste chipset-uri, posibil sa fi avut scenarii cu noi suporturi hardware, dar mult mai “particularizate” si mai putin interschimbabile.
3. Amazon – Amazon Web Services este acum aproape sinonim cu cloud computing public, AWS are acum peste 1 milion de clienti folosind arsenalul sau vast de servicii la cerere … si Linux este o componenta fundamentala a platformei AWS. Desigur, ne putem imagina un serviciu asemanator cu cel AWS si fara Linux (ganditi-va la ISP-urile timpurii din anii ’90), insa structura si nivelul preturilor pentru asa ceva ar fi greu de reprodus.
4. Google–Este omniprezent: cautarea online, publicitatea si gigantul cloud Google ar arata cu mult diferit fara Linux si celelalte tehnologii open source care conduc infrastructura de baza a companiei. In timp ce acest lucru nu inseamna ca Google nu ar exista fara Linux, s-ar putea sa ne pierdem contributia la lumea open source, inclusiv Kubernetes, daca Linux nu ar servi drept ‘spargator’ de gheata.
5. Transparenta tehnologica si responsabilitatea – Cu Linux si open source, IT-ul este acum mult mai transparent pentru organizatiile mari, facilitand alinierea mai buna la obiectivele generale de afaceri si, de fapt, la inovare.
Dincolo de business
1. Dronele– In stransa legatura cu IoT, este dezvoltarea robotilor de zbor controlat de la distanta. In timp ce dronele timpurii s-au bazat pe sistemele de operare proprietare, trendul a explodat odata cu utilizarea platformelor Linux, care ofera sistemele de operare inglobate de mici dimensiuni necesare pentru a rula multe dintre aceste dispozitive, permitand totodata un grad mai ridicatde inovare.
2. Initiative guvernamentale deschise–Mergand pe modelul comunitatii open source a fost creat programul Open Government Initiative (dar si alte initiative locale si nationale), implementat de guvernul federal american. Concentrandu-se pe transparenta si colaborarea cu publicul larg, este probabil ca, fara forta open-source-ului (cu Linux in frunte), aceste eforturi sa fi fost cu mult mai reduse si mai limitate.
3. Crowdsourcing si crowdfunding–Avand impact mai mare la nivel ‘cultural’ decat tehnologic, conceptele de crowdsourcing si crowdfunding se traduc prin proiecte construite sau finantate de potentialii utilizatori finali in loc de angajati sau voluntari dedicati. Acesta este un exemplu de meritocratie a Linux-ului si a open-source-ului care este tras in mainstream, unde site-uri ca Kickstarter.com recompenseaza idei interesante cu fonduri semnificative, pe care altfel nu le-ar primi.
4. Android –In fapt, o extensie mobila de Linux, Android-ul ofera o platforma mobila flexibila si scalabila pentru o gama larga de chipset-uri si formate de telefon. Acesta castiga teren (daca nu cumva depasesc) sistemele proprietare precum iOS si Windows Mobile si ofera un ecosistem robust de aplicatii si servicii pentru utilizatori. Ar fi aparut un sistem Android fara Linux? Aproape cu siguranta ca da, insa probabil nu de aceeasi anvergura.
5. Imprimantele 3D– “Miscarea producatorului”, in care utilizatorii finali devin ‘producatori’ ai bunurilor proprii, este evidentiata prin cresterea vanzarilor de imprimante 3D, care utilizeaza diverse materiale pentru a crea parti sau articole intregi. In timp ce este departe de a fi o tehnologie de masa, imprimantele 3D functioneaza utilizand tehnologie flexibila Linux. Imprimarea 3D ar fi aparut cu siguranta si fara Linux, dar datorita puterii raspandite a platformei si a naturii colaborative a comunitatii, modul in care vedem imprimarea 3D astazi datoreaza destul de mult lui Linux si platformelor open-source.
Vezi sursa