Riscurile critice de securitate ale Cloud Computing în 2025

Cloud computing-ul a devenit o componentă esențială a operațiunilor de afaceri moderne, oferind organizațiilor din toate sectoarele flexibilitate, scalabilitate și eficiență a costurilor de neegalat. Cu toate acestea, alături de aceste beneficii substanțiale apar provocări semnificative în materie de securitate pe care organizațiile trebuie să le abordeze proactiv. Aproximativ patruzeci și cinci la sută dintre incidentele de securitate provin în prezent din mediile cloud, subliniind nevoia critică de măsuri de securitate îmbunătățite pe măsură ce întreprinderile își continuă călătoriile de transformare digitală.

Consecințele financiare ale securității inadecvate în cloud au atins niveluri alarmante. Costul mediu al unei încălcări a securității datelor a crescut la 4,88 milioane de dolari în 2024, reprezentând nu numai pierderi financiare imediate din cauza datelor compromise, ci și prejudicii de reputație pe termen lung și sancțiuni de reglementare. Aceste costuri substanțiale evidențiază motivul pentru care organizațiile trebuie să acorde prioritate investițiilor în soluții complete de securitate cloud, inclusiv politici solide de gestionare a accesului, configurarea adecvată a serviciilor cloud și evaluări continue ale vulnerabilității.

Înțelegerea provocărilor legate de securitatea cloud computing

Cloud computing oferă numeroase servicii informatice, inclusiv stocare, baze de date, servere, software de rețea și analiză prin intermediul internetului. Acest model permite organizațiilor să evite gestionarea infrastructurii fizice, cum ar fi centrele de date, hardware-ul și serverele la fața locului. În schimb, întreprinderile utilizează infrastructura și serviciile principalilor furnizori de servicii cloud, cum ar fi Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud Platform, creând medii în care scalarea rapidă are loc la costuri mai mici ale resurselor, fără povara operațională a întreținerii activelor fizice.

Cele trei modele de servicii recunoscute pe scară largă răspund unor nevoi organizaționale diferite. Infrastructura ca serviciu oferă resurse de calcul virtualizate pe internet, permițând organizațiilor un control considerabil asupra sistemelor de operare și a aplicațiilor implementate, fără a investi în hardware fizic. Platform as a Service oferă dezvoltatorilor o platformă completă pentru crearea, operarea și întreținerea aplicațiilor fără a gestiona infrastructura de bază. Software as a Service furnizează aplicații pe internet pe bază de abonament, eliminând cerințele de instalare și întreținere, în timp ce furnizorul de servicii se ocupă de infrastructură, securitate, actualizări și întreținere.

Deși cloud computing-ul elimină multe provocări legate de gestionarea infrastructurii, introduce în același timp noi riscuri care necesită o atenție deosebită pentru securitatea datelor și confidențialitate. Trecerea la mediile cloud extinde suprafețele de atac organizaționale, deoarece întreprinderile stochează mai multe date și execută aplicații în cloud, deschizând noi puncte potențiale de intrare pentru atacurile cibernetice. Fiecare serviciu, aplicație și integrare cloud adaugă vulnerabilități potențiale pe care atacatorii le pot exploata, ceea ce face ca măsurile de securitate puternice să fie esențiale pentru protecția împotriva accesului neautorizat, a încălcării securității datelor și a compromiterii sistemului.

Principalele vulnerabilități ale securității cloud

Încălcarea securității datelor reprezintă una dintre cele mai grave amenințări cu care se confruntă mediile cloud. Aceste încălcări rezultă din accesul neautorizat la datele stocate în cloud, cauzând consecințe care variază de la daune financiare și ramificații juridice la prejudicii grave de reputație. Erorile de configurare în setările de securitate cloud, acreditările compromise și aplicațiile vulnerabile cauzează frecvent încălcări ale securității datelor. Aproximativ optzeci la sută dintre încălcările securității datelor în 2023 implică date stocate în medii cloud, ceea ce face ca securitatea cloud să fie o preocupare esențială, cu efecte tangibile, inclusiv pierderea încrederii clienților și scăderea veniturilor.

Setările necorespunzătoare ale cloud-ului constituie un factor principal al încălcărilor securității cloud-ului. Setările de configurare necorespunzătoare, inclusiv gălețile de stocare deschise, politicile de gestionare a identității și accesului excesiv de permisive și resursele expuse public care conțin date sensibile expun informații esențiale atacatorilor. Rapoarte recente indică faptul că aproximativ cincisprezece la sută din breșele de securitate cibernetică au rezultat din configurații greșite ale cloud-ului, subliniind nevoia urgentă de audituri regulate ale configurației în mediile cloud.

Interfețele de programare a aplicațiilor nesigure prezintă o altă vulnerabilitate semnificativă. API-urile sunt esențiale pentru funcționalitatea cloud, dar API-urile nesecurizate creează căi pentru exploatarea securității. Aceste interfețe suferă adesea de autentificare slabă, criptare inadecvată sau validare insuficientă, pe care hackerii le exploatează pentru a accesa resurse cloud valoroase sau pentru a manipula controlul datelor. Un procent uluitor de 92% dintre organizații s-au confruntat cu incidente de securitate legate de API în ultimul an, vulnerabilitățile API fiind adesea trecute cu vederea, în ciuda faptului că sunt țintele preferate ale atacatorilor.

Deturnarea de cont are loc atunci când atacatorii folosesc acreditări furate obținute prin phishing sau prin metode de forță brută pentru a obține acces neautorizat la conturi cloud. Odată ce atacatorii controlează un cont, aceștia pot manipula date, fura informații sau întrerupe serviciile. În 2023, amenințările legate de conturile cloud au crescut de șaisprezece ori față de anul precedent, demonstrând cât de rapid evoluează aceste amenințări și cum conturile compromise permit atacuri ulterioare sau exfiltrarea datelor fără a fi detectate.

Amenințări emergente și provocări operaționale

Amenințările din interior prezintă pericole unice, deoarece implică angajați, contractori sau parteneri cu acces legitim la resursele cloud, care ar putea, în mod intenționat sau neintenționat, să abuzeze de acest acces. Aceste amenințări sunt deosebit de periculoase deoarece provin de la persoane care au încredere în accesul la informații sensibile, ceea ce permite atacurilor din interior să ocolească măsurile de securitate tradiționale și să rămână dificil de detectat și de atenuat eficient.

Atacurile de negare a serviciului vizează supraîncărcarea serviciilor cloud, făcându-le indisponibile pentru utilizatorii legitimi. Atacatorii inundă de obicei sistemele cloud cu trafic excesiv pentru a forța degradarea performanței sau întreruperi complete, ceea ce duce la timpi de inactivitate, pierderi de venituri și afectarea reputației. Atacurile moderne de tip denial-of-service au devenit din ce în ce mai sofisticate, utilizând botnet-uri pentru a-și amplifica impactul distructiv asupra infrastructurii cloud.

Pierderea datelor în mediile cloud poate avea loc prin ștergere accidentală, defecțiuni hardware sau atacuri rău intenționate. Organizațiile care nu dispun de capacități adecvate de backup și recuperare în caz de dezastru se confruntă cu riscuri semnificative de pierdere permanentă a datelor valoroase. Atacurile de tip ransomware reprezintă o cauză principală a pierderii de date, prin criptarea fișierelor critice și solicitarea unei răscumpărări pentru acestea, provocând în același timp daune ireversibile operațiunilor de afaceri.

Lipsa vizibilității cloud apare pe măsură ce organizațiile își extind operațiunile cloud. Multe întreprinderi se luptă să mențină o vizibilitate completă în mediile lor cloud, creând bariere în calea detectării amenințărilor și a răspunsului la acestea, lăsând resursele cloud expuse. Datorită vizibilității inadecvate, adesea echipele de securitate nu sunt conștiente de implementările sau configurările eronate ale tehnologiilor IT din umbră, permițând breșelor nedetectate să persiste și să se extindă în timp.

Conformitatea și riscurile persistente avansate

Modelul responsabilității partajate în cloud computing împarte obligațiile de securitate între furnizorii de cloud și organizații. În timp ce furnizorii de cloud securizează infrastructura fizică, rețelele și straturile de virtualizare, organizațiile trebuie să își protejeze datele, aplicațiile și configurațiile. Multe întreprinderi nu înțeleg în mod adecvat acest model, creând lacune în ceea ce privește acoperirea securității, ceea ce face ca activele critice să fie vulnerabile la exploatare.

Încălcările conformității au consecințe grave pentru organizațiile din industriile reglementate care se confruntă cu cerințe stricte privind confidențialitatea și securitatea datelor, cum ar fi GDPR și HIPAA. Securitatea inadecvată a mediului cloud poate duce la eșecuri de conformitate care aduc repercusiuni juridice grave și impact negativ asupra reputației. Încălcările conformității pot declanșa audituri și potențiale întreruperi ale activității, ceea ce face esențială gestionarea proactivă a conformității.

Amenințările persistente avansate reprezintă atacuri cibernetice sofisticate în care hackerii obțin acces la mediile cloud și își mențin prezența pentru perioade îndelungate. Aceste atacuri invizibile pe termen lung urmăresc să fure informații sensibile fără a declanșa alarmele sistemelor de securitate. Amenințările persistente avansate sunt, de obicei, sponsorizate de stat sau conduse de atacatori foarte calificați, ceea ce le face extrem de dificil de apărat cu ajutorul metodelor tradiționale de securitate.

Lacunele de criptare creează vulnerabilități atunci când organizațiile nu reușesc să protejeze datele sensibile stocate în medii cloud sau datele aflate în tranzit. Informațiile lipsite de criptare puternică devin susceptibile de interceptare sau de acces neautorizat. Întreprinderile care nu criptează informațiile sensibile se expun riscurilor de încălcare și de nerespectare a reglementărilor privind confidențialitatea care impun protecția datelor.

Practicile necorespunzătoare de gestionare a identității și accesului, inclusiv politicile slabe privind parolele sau permisiunile excesive, fac resursele cloud vulnerabile la accesul neautorizat. Configurațiile greșite ale gestionării identității și accesului facilitează compromiterea conturilor și încălcarea securității datelor. Revizuirile periodice ale politicilor IAM combinate cu aplicarea autentificării cu mai mulți factori devin esențiale pentru minimizarea riscurilor de acces neautorizat.

Cele mai bune practici esențiale în materie de securitate cloud

Implementarea unor controale puternice ale accesului constituie baza unei securități cloud eficiente. Autentificarea cu mai mulți factori și politicile solide privind parolele securizează eficient accesul la conturile din cloud. Privilegiile de acces ar trebui să respecte principiul celui mai mic privilegiu, acordând utilizatorilor doar resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Revizuirile periodice ale accesului asigură prevenirea accesului neautorizat și eliminarea la timp a permisiunilor atunci când rolurile se schimbă.

Criptarea datelor atât în repaus, cât și în tranzit protejează informațiile sensibile împotriva accesului neautorizat. Organizațiile ar trebui să pună în aplicare protocoale de criptare adecvate, inclusiv Securitatea nivelului de transport pentru datele în tranzit și Standardul avansat de criptare cu chei de 256 de biți pentru datele în repaus. Politicile cuprinzătoare de gestionare a cheilor de criptare asigură protecția adecvată a cheilor de criptare pe tot parcursul ciclului lor de viață.

Monitorizarea și auditarea continuă a activităților din cloud permit organizațiilor să detecteze și să răspundă prompt amenințărilor la adresa securității. Instrumentele de monitorizare native pentru cloud sau terțe ar trebui să urmărească activitățile în mod continuu în mediile cloud. Auditul periodic al jurnalelor identifică activitățile suspecte sau încercările de acces neautorizat, în timp ce alertele în timp real detectează modele neobișnuite, permițând răspunsuri rapide care previn escaladarea atacurilor.

Securizarea API-urilor necesită autentificare puternică și criptare pentru toate comunicațiile API. Testarea periodică identifică vulnerabilitățile API înainte ca atacatorii să le poată exploata. Gateway-urile API gestionează și securizează traficul API, asigurând validarea și autentificarea corespunzătoare a cererilor API. Monitorizarea periodică a tiparelor de utilizare a API ajută la detectarea activităților anormale care pot indica incidente de securitate.

Evaluările periodice ale securității, inclusiv evaluările vulnerabilităților și testele de penetrare, identifică punctele slabe din infrastructura cloud înainte ca atacatorii să le descopere. Aplicarea promptă a patch-urilor și a actualizărilor securizează vulnerabilitățile cunoscute. Scanarea automatizată a securității caută în permanență amenințările emergente, reducând timpul dintre detectare și remediere, menținând în același timp posturi de securitate robuste.

Procesele adecvate de backup și de recuperare în caz de dezastru minimizează timpii morți și pierderile de date în timpul incidentelor de securitate. Organizațiile ar trebui să asigure backup constant al datelor în locații sigure, cu planuri testate de recuperare în caz de dezastru care să permită restaurarea rapidă a datelor. Testarea periodică a sistemelor de backup și a planurilor de recuperare verifică capacitatea de restaurare rapidă a datelor, reducând daunele cauzate de defecțiunile sau atacurile sistemului și asigurând în același timp continuitatea activității.

Sursă: https: //www.sentinelone.com/cybersecurity-101/cloud-security/security-risks-of-cloud-computing